CHAPTER 1. Traseul Höchsten – Aussichtspunkt – Höchsten din Glashütten

Vă trebuie o zi liberă, sau o zi scurtă de muncă. La noi azi, vineri, 12.06.2020, în Baden-Württenberg, a fost liber.

Traseul se poate face à pied sau cu bicla, dar pentru biclă e nevoie de ceva skill – să nu ziceți că nu v-am avertizat. Sunt niște offroad-uri faine, downhill-uri, dar apoi la finalul traseului, toată altitudinea pierdută trebuie recuperată și se cam urcă.

Am găsit acest traseu pe aplicația Komoot, dificultatea traseului a fost evaluată drept nivel intermediar.

Detalii despre cum funcționează aplicația Komoot voi adăuga altă dată, dacă este nevoie. E o aplicație foarte bună, cu trasee adăugate de persoane care au bătut ele însele traseul pe care îl adaugă. Nu e musai ca traseul să fie semnalizat cu marcaje turistice, e posibil ca traseul din Komoot să conțină tronsoane din alte trasee, putând astfel avea sau un marcaj turistic, sau mai multe, sau deloc.

Experiența noastră

La ora 13:00 am plecat de acasă, din Markdorf. Am setat ca destinație punctul:

Parkplatz Aussichtspunkt Höchsten
88693 Deggenhausertal
https://maps.app.goo.gl/TX3XFfyN5eFpPPKt5

Am ajuns destul de repede, cam in 18 minute, zice Google maps. Am parcat. În parcare este un fel de rulotă/chioșc, unde se vând diverse d-ale gurii, inclusiv bere. Cică este o parcare privată, unde dacă stai mai mult de 2 ore, tre’ să anunți nush pe cine (scrie la intrare). Noi nu am anunțat pe nimeni și la sfârșit s-a dovedit că am stat peste 5 ore. Oricum, niște hippsteri cu vreo 4 mașini s-au așezat pe înserat în cerc indian și intenționau să campeze – își puneau corturile. O mașină caravană era și ea cu planuri de înnoptat. Ei sau au anunțat proprietarii parcării, sau au ignorat cu desăvârșire mesajul, keine Annung.

Am pornit în tura: Höchsten – Aussichtspunkt – Höchsten din Glashütten.

Aici este linkul de Komoot:
https://www.komoot.de/tour/200713693?ref=atd
Așa arată traseul în aplicația Komoot:

Așa arată traseul făcut de noi, la sfârșitul zilei, pe google maps:

Cel care a postat această tură pe Komoot a făcut cei 8,14 km în 02:25 ore, dar el sigur nu a găsit frăguțele pe care le-am găsit noi și socul găsit de noi.

By the way: dacă faceți tura în mai-iunie, e plin de tufe de soc, puteți culege să faceți o socată minunată. Noi am adunat două pungi pline și vom folosi rețeta de aici: https://www.libertatea.ro/lifestyle/cea-mai-buna-reteta-de-socata-1851574.

Am mai avut baftă și am găsit un loc plin de frăguțe. Nu am găsit niciodată atât de multe, am lăsat și pentru alții, erau chiar prea multe.

Prima mână:

A doua mână:

Apoi n-am mai făcut poze, am preferat să le savurăm 🙂

Intrarea pe traseu:

Cum intri pe traseu, după ce treci de foișor, sunt două drumuri: unul la stânga spre un complex hotel-restaurant, unde ești îmbiat de femei și bărbați de metal și sunt multe imprimeuri de picioare în piatră cu semnături – probabil personalități locale, nu avem un răspuns, rămâne de investigat. Există și o grădinuță de plante, unde se poate intra liber, dar ăsta nu e drumul cel bun, cu traseul.

Drumul cel bun, din traseul nostru, este la dreapta, cu marcajul acesta:

Drumul coboară. După câteva minute se ajunge la un restaurant fain, cu terasă afară și un generos loc de joacă pentru copii. reușim cu greu să convingem copila că vom face pauză la întoarcere și se va juca atunci cu toate minunile pe care tocmai le-a descoperit. Mai multe detalii la întoarcere, când am poposit aici pentro o cola zero, un suc de rubarbă cu căpșuni, o socată și câte o înghețată, o priveliște bengoasă asupra lacului și a zonei cu un verde de poveste, un dat în leagăn mama și fata și câteva momente fără: de ce …, cum …, dar … mama, dar de ce așa …, dar cum ar fi dacă …, dar mama …, mamiiiii … etc, pentru că mica noastră curiozitate era ocupată cu minunea de groapă de nisip și cu toate jucăriile locului. Nu au fost și alți copii, deloc, toată ziua, pe tot traseul, yeyyy, nu nervi, nu griji Corona-19!

Mai departe!

O luăm pe același marcaj arătat mai sus, trecem pe lângă o troiță, apoi natură, verde, natură, apoi un single trail, adică o frumoasă potecă îngustă, care coboară și de-odată ajungem în parcarea unei cabane.

Cabana e situată într-o oază de verdeață,

are loc de grătar, două leagăne, o băncuță la umbră sub un copac și e la răspântie de drumuri.

Sunt două corpuri de clădiri, ambele erau cu obloanele trase, dar în cea din spate am văzut ceva mișcare – un cuplu de vârsta a treia, el cu cârje, parcaseră singura mașină din toată zona și păreau sau că locuiesc acolo, poate proprietari, fie niște chiriași.

Câmpia e superbă și îmbie la cazare în zonă și explorare. Tânjesc la un foc de tabără în acea vatră atât de fain amenajată!

E fain aici de venit cu gașca, să stăm până mai târziu, la foc de tabără și povești. Se ajunge cu mașina. Astea sunt datele de contact pentru rezervare camere:

E un loc fain de făcut pauză și dat în leagăne.

Apoi continuăm tot pe marcajul inițial și dăm de un soc chiar la intrarea pe traseu, apoi vor fi fără număr, așa că nu mai menționez.

Iată o poză cu micuța noastră culegătoare:

Continuăm să mergem pe un drum cu Vorsicht Schranke! Adică „Atenție dulapuri”, hmm ok, ce vrea să zică e: „Atenție, barieră”! Bariera nu am văzut-o, dar am văzut o groază de platforme de vânătoare și desigur, o groază de soc.

La un moment dat, traseul de pe Komoot face dreapta pe un drum asfaltat, nu prea circulat din fericire.

Aici abia începe copila să se plângă de oboseală.

Drumul ne duce la localitatea Lehenhof, un loc care a fost închis din cauza Corona-19, dar acum se pare că e deschis, dar pustiuț. Căutăm un magazin dar nu găsim. Am cam terminat cei 2l de apă și ar merge ceva răcoritor, dar nu găsim.

Lehenhof este o localitate cu cazare și multe facilități pentru persoanele cu handicap. Am întâlnit un singur om în toată localitatea, un om cu handicap, dar erau destule mașini parcate pe la cazări. Detalii aici: https://lehenhof.de/start

Mergem mai departe. Găsim un izvor frumos amenajat, dar nu e cu apă potabilă. Ne răcorim un pic și mergem mai departe.

Aceasta este broșura locului:

By the way: cu mașina nu a fost nici un fel de problemă. Am ajuns înapoi în parcare în jur de 20:00, deci la 6 ore de când am sosit, dar nu au fost probleme.

Vă invit și pe voi să faceți traseul și să vă exprimați propriile trăiri, sau să lăsați un comentariu în secția de comentarii de mai jos.

Bis bald!