Tură de hiking 21.06.2020

Zona Bodensee ~5 min de Markdorf

CHAPTER 1. Început de sâmbătă

Începem ziua ușurel, după ziua de ieri suntem cam obosiți, dar apetitul de excursii este crescut. Începem cu un pic de ordine în cosmetice. Copila descoperă rujul și e curioasă cum funcționează, îi dau liberate totală și … surpriză! Mda, mai avem de lucrat la precizie un pic 🙂

CHAPTER 2. Parcă mai merge un traseu

O să cam plouă pe seară, dar până atunci mai merge un traseu, mai scurtuț și mai aproape. Știu eu o zonă faină pe lângă Ittendorf. Mergem cu mașina către punctul de plecare:
https://goo.gl/maps/ojSgt8cUXVAf7KBH6

Cum va arăta la final traseul înregistrat de Fitbit. Punctul de plecare și cel de sosire ar fi trebuit să coincidă, dar am dat drumul cu întârziere modului Run pe brățara mea Fitbit și a ratat startul:

Traseul începe lângă căsuța clubului de modelaj aviatic din Ittendorf, cu traseul clasic – drum forestier. Ceva tânțărime ne supără la început, de-a lungul drumului șerpuind un râuleț. Pierdem țânțărimea pe măsură ce lăsăm râul în urmă, ca să o luam pe single trail-ul care îmi place mie atât de mult – a fost dragoste la prima vedere. L-am descoperit într-o tură izolată pe care am făcut-o singură, cu bicla, în aceasta primavară. Merită share, așa că azi mi-am adus familia cu mine.
Frumos, potecă îngustă, genială pentru biclărit, copaci, verdeață dreapta, verdeață stânga, nu tu oameni, nu tu țânțari, parfum!

Cu cât ne adâncim în traseu, zona devine tot mai sălbatică, pe alocuri cu dovadă umanoidă sub forma unor marcaje de delimitare zone, pe care încă nu le pricepem în întregime, sau urme de tăieri de copaci.

Ocazional ne sar în ochi platforme de vânătoare:

În rest, doar natură:

Liniște și pace.

Dăm de o zonă cu liane și ne imaginăm că suntem în junglă:

Ce o fi ciudățica asta de plantă care seamănă cu o păpadie gigant? Rămâne să investigăm.

Iarba începe să crească și să arate isteric, atât în dreapta cât și în stânga.

Cineva înaintea noastră a format această potecă. Oare de câți oameni este nevoie să creeze o potecă bătătorită? Aș propune un studiu în această direcție.

Din loc în loc apar niște patternuri geometrice bizare, ca mai jos. Vă arată și vouă a ce ne arată nouă?

Și din nou, în oaze de lumină dăm peste frăguțe.

Apoi iar potecă și pădure:

După un timp părăsim pădurea și ne trezim cu B33 în față. Așa e când mergi pe traseu nemarcat. Sigur am pierdut traseul marcat undeva în spate, dar ne place să ne adâncim în sălbăticie pe poteci neumblate. Hai sa o luam spre Meersburg și o să ne prindă ploaia, sau ne întoarcem încetișor spre casă?

Cei cu vârstă de vot au hotărât să o ia spre casă, pe lângă ferma de ouă bio din zonă. Facem dreapta, după cum se vede pe harta Fitbit, în zona punctului 2 și tocmai am schimbat peisajul pădure cu peisajul câmp cultivat:

Răsfățica noastră a început să poată face poze, așa că o punem la treabă, doar știți ca de-aia se fac copii, right? 😀

Încep să se adune ceva nori, dar cerul arată superb:

Și capul familiei ne tot mână din urmă pe motiv că prognoza meteo arată ploaie în curând.

Așa că mai culegem una, două frăguțe și mergem mai departe:

Fascinante sunt pâlcurile de case izolate, pe care le tot întâlnim pe drumuri, în mijlocul pustietății: oare cum trăiesc oamenii ăia, oare noi am putea să trăim așa?

Pe drum, întâlnim fluturi mai mult sau mai puțin prietenoși:

Curiozitatea noastră mică vrea să îi prindă, dar ei nu se lasă. Găsește ocazional câte unul fără viață și se bucură de parcă ar fi câștigat potul cel mare.

Surpriză mare pentru cel mai mic dintre noi, când ajungem la ferma Bioland:

Căprițe care se lasă mângâiate, oau, copila nu mai vrea să plece:

Au cei de la ferma Bioland Eier și câteva căsuțe pentru cei care doresc să vadă cum este viața la țară. Arată tare rustic, ce mi-ar plăcea să stăm și noi câteva nopți la fermă! Cine m-a pus să zic așa ceva? Nu mai scap, acu’ tre’ să promit copilei că o facem în curând și pe asta.

Oricum arată interesant din afară, niște rulote mai mari, stilizate. Oare cum or arăta pe dinăuntru? Au băncuțe afară și loc de foc și grătar. Îmi salvez punctul de pe hartă în Favorites ca să știm să ne întoarcem ușor:
https://goo.gl/maps/bh9E6kZvhJyyzd5C7
Cu ocazia asta găsesc și detalii online: https://www.biolandhof-bodensee.de cică au și saună, ete bau! Unde oare? Rămâne să investigăm îndeaproape într-o zi, când ne-om caza la ei, vielleicht.

Se vede că este un loc cu oameni gospodari după case, grădină, tot.

Ajungem la găini și copila noastră nu se mai dă dusă. Vrea și ea să ia un ou din cuibar, vrea să le vadă de aproape, etc, etc. Plus că e mai mare dragul să vezi găini adevărate, nu umflate cu pompa, care zburdă libere pe ditai terenul și mănâncă iarbă. Big like, vrem și noi ouă de aici.

Dar iar suntem anunțate că va veni ploaia, așa că mânăm mânzul mic spre casă, cu greu, cu persusiune, cu greu, dar reușim 🙂 O luăm iarăși spre pădure și reintrăm la un moment dat pe traseul original, exact în locul unde am pierdut traseul, deoarece nu văzuserăm marcajul de mai jos:

Aici ne dăm noi seama că la începutul traseului am pierdut drumul marcat, că am luat-o pe hartă în jos, pe roșu, pe potecă și nu la stânga, pe verde, după drumul marcat. Data viitoare vom ști, poate vom varia, dar de data asta am beneficiat la maxim de single trail.
Per total am văzut o căprioară, o veveriță, melci, gândaci, alte insecte și multe animale de fermă, nu mai zic de vegetație 😀

Acum am tot făcut cale inversă, spre punctul de start. Dacă tot am ajuns până aici, unde am început traseul, hai să pun și niște marcaje de pe drum, de la începutul traseului, ca să-i folosească jumătății mele pentru când va veni să reia cu băieții traseul by bike:

Asta se află cam pe aici: https://goo.gl/maps/8Q4FuBmn4H6ZbABY7

Și la final, am dat peste un câmp de anghinare, care arată fantastic, zici că e din lumea poveștilor.

Și odată cu încheierea turei validăm prognoza meteo, cerul e spooky, stă pe bune să plouă.

În mașină fiind, observăm și primii stropi de ploaie. We did it! Am scăpat la fix!

Bis bald!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?