Acum puteti gasi cartea la:
Două povești pentru copii, diferite între ele ca noaptea de zi, s-au întâlnit și s-au plăcut. La început, fiecare și-a dorit să ia locul celeilalte, dar până la urmă au ajuns să se mute împreună, sub aceleași coperte…
„Alice, micuța ciclistă” este povestea de zi, luminoasă, energică și optimistă, despre o fetiță curajoasă și isteață care își învață prietenii să „îmblânzească” bicicleta, așa cum a învățat-o și pe ea tati:
„‒ Tati-al meu mi-a spus odată S-am curaj, să fiu „bărbată”, Puternică, hotărâtă, Să nu mă las doborâtă! Dacă vrei să reușești, Bicicleta o strunești Ca pe un cal nărăvaș, Pe care-l vrei drăgălaș.”
„Omulețul fără nume” este o poveste pe care copiii o vor iubi! o poveste de seară, liniștită, creativă, prin care copilașii pregătiți de culcare sunt invitați să-l ajute pe Omuleț să-și găsească numele perfect… iar apoi să adoarmă împreună cu el, fericiți și împăcați:
„Și a început să scrie Nume, multe, pe hârtie. Cum crezi că i-ar sta mai bine? Te întreabă-acum pe tine. Ar fi mai frumos să-l cheme Marin? Sau ar suna bine să-l strigăm Alin? .................................
Recenzii:
RECENZIA FĂCUTĂ DE BUCURIA LECTURII
Poveștile în rime au un farmec aparte și toți copiii le adoră. Rimele sunt amuzante și au o muzicalitate care-i încântă pe cei mici, iar acest lucru face lectura să fie mai distractivă. ”Două povești care au vrut să stea împreună”, de Cristina Sorina Popa este o cărticică tare frumoasă, cu rime haioase, care îți aduc zâmbetul pe buze.
RECENZIA AUTORULUI LA BOOKURIA
Prima este poțiunea curajului şi atitudinii de învingător, care nu se lasă doborât de obstacolele ce-i ies în cale și poate face față frustrării, pentru a-şi atinge scopul propus – în cazul poveştii “Alice, micuța ciclistă”, scopul este mersul pe bicicletă.
[…]
A doua poțiune este complexă. Ea adună atât empatie (copilul este încurajat să empatizeze cu “Omulețul” din carte şi să îl ajute), cât şi atenție (copilul este încurajat să se concentreze, în procesul de ajutare a “Omulețului”), inventivitate, vizualizare. Astfel, povestea de seară, cu subtitlul Seara creativă, este statică, meditativă, predispune la introspecție în timp ce emite candoare, gingașie, dedicare și altruism.
RECENZIA AUTORULUI LA LITERATURA PE TOCURI
Cele două povești, nu doar că nu au avut nicio problemă să stea împreună, dar chiar și-au dorit să împartă spațiul mirific al paginilor. Poveștile, sub formă de poezie, au doi protagoniști fermecători. Copilul de astăzi se va regăsi în fiecare poveste, iar adultul va redescoperi arta de a citi, o artă pe care, timpul și circumstanțele actuale, ne determină poate, să o uităm.
RECENZIA AUTORULUI LA MICUL RINOCER
Prima poveste, “Alice, micuta ciclista”, isi doreste sa educe curajul puiului de om, vointa, optimismul, hotararea. Este o poveste care emite forta si dinamism, o poveste activa, de zi. Subiectul a provenit dintr-o nevoie reala, pe care am intampinat-o la copilul meu: se temea sa mearga pe bicicleta. Îsi dorea o bicicleta cu roti ajutatoare si refuza ideea de a merge pe o bicicleta cu doar doua roti.
[…]
A doua poveste este diametral opusa, este o poveste de seara, o poveste care calmeaza si predispune la somn. Povestea dozeaza concentrare, empatie, creativitate, introspectie si culmineaza cu incantarea si satisfactia lucrului bine facut.
RECENZIA AUTORULUI LA PĂRINȚI CĂLĂTORI
Ca să-i pot sădi sămânța curajului și a puterii de a se ridica de jos, atunci când viața este grea, am scris prima poveste din carte: „Alice, micuța ciclistă„. Alice le explică prietenilor ei și cititorilor cum a învățat ea să meargă pe bicicletă, ce este curajul și hotărârea și îi molipsește pe aceștia să încerce și ei
